În data de 27 octombrie, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 977 Legea nr. 296/2023 care aduce modificări semnificative la Codul Fiscal, precum și măsuri pentru optimizarea cheltuielilor bugetare și antievaziune. Dintre acestea, una dintre cele mai discutate schimbări este aplicarea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pe tichetele de masă, în procent de 10%.
Mai precis, angajații care primesc acest avantaj în natură (și nu sunt chiar puțini, aproximativ 3 milioane de salariați) vor observa o scădere cu 10% a salariului, începând cu prima lună din anul 2024 (bineînțeles, dacă nu cumva angajatorul își asumă să suporte acest cost pentru salariat).
Așadar, CASS pe tichetele de masă nu mai este doar o idee aflată în stadiul de proiect, ci este deja o realitate bătută în cuie printr-o lege publicată pe 27 octombrie 2023. Deși la o primă vedere poate părea o schimbare minoră, ea ridică numeroase probleme ce merită discutate.
Este esențial de înțeles că această contribuție, momentan în procent de 10%, se va aplica la valoarea brută a tichetelor de masă. Aceasta înseamnă că, dacă un angajat primește un tichet de masă în valoare de 40 de lei (care va fi valoarea maximă pentru un tichet începând cu 1 ianuarie 2024), va trebui să plătească 4 lei ca și contribuție de asigurări de sănătate.
Pe lângă CASS, va fi aplicat în continuare și impozitul de 10%, dar acesta se va calcula după deducerea contribuției de sănătate, adică 10% din 36 de lei, adică 3,6 lei.
Dacă luăm în considerare faptul că un angajat primește, de exemplu, 20 de tichete de masă pe lună, la un calcul simplu înseamnă că el va pierde în total 4 lei x 20 (contribuție CASS) plus 3,6 lei x 20 (impozit), totalizând 152 de lei pe lună, cu care va trebui să achite aceste taxe. Într-un an, aceasta se ridică la suma de 1.824 de lei. Asta fără a adăuga alte beneficii similare precum voucherele de vacanță, care și ele au fost supuse unor schimbări fiscale.
Pe termen lung, această pierdere se poate aduna la o sumă considerabilă. Gândiți-vă că în decurs de un an, un angajat ar pierde aproximativ 1.824 de lei, bani care anterior mergeau fie pentru alimentație, fie pentru alte necesități ale zilei de zi cu zi. Efectul acestor schimbări fiscale va fi resimțit cel mai puternic de cei cu venituri modeste, pentru care tichetele de masă reprezentau un beneficiu semnificativ.
Această nouă măsură fiscală are un impact semnificativ asupra angajaților cu venituri în jurul salariului minim pe economie. Dacă până acum tichetele de masă aduceau un plus de venit pentru acești angajați și le asigurau o parte din hrana zilnică, acum devine o povară. CASS pe tichetele de masă poate reprezenta o povară semnificativă, mai ales când sunt cumulate cu alte cheltuieli și impozite.
În ceea ce privește reacția angajatorilor la aceste modificări, situația este complexă. Dacă înainte de această lege angajatorii aveau o oarecare libertate de a negocia valoarea tichetelor de masă, acum sunt puși în fața unui impas. Întrucât costul fiscal pentru salariat crește, angajatorii se pot afla în situația de a trebui să majoreze, din nou, valoarea tichetelor acordate salariaților, pentru a acoperi, cel puțin parțial, pierderea datorată aplicării CASS pe tichetele de masă.
Se pare că, în această ecuație, singurul care are de câștigat este statul. Atât angajatorii, cât și angajații, se confruntă cu o serie de provocări și inconveniente. Pentru angajator, situația poate duce la creșterea costurilor operaționale, în timp ce pentru angajat, veniturile nete vor scădea.
Acesta este un exemplu de schimbare fiscală care, deși poate părea minoră, are implicații serioase și imediate asupra părților implicate.
În acest context, angajatorii se pot găsi în situația de a trebui să își reevalueze și să ia în considerare chiar restructurarea pachetului de beneficii oferite angajaților începând cu 1 ianuarie 2024.
În concluzie, această schimbare legislativă are un impact mult mai mare decât pare la o primă vedere și necesită o analiză profundă din partea tuturor părților implicate, pentru a înțelege pe deplin implicațiile pe termen lung. Este un exemplu clar în care o modificare aparent minoră a Codului Fiscal poate avea efecte în lanț, afectând atât angajații, cât și angajatorii.
