În contextul modificărilor fiscale intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2024, decizia mult amânată a guvernului de a introduce facilități fiscale pentru cheltuielile cu educația timpurie reprezintă un pas important către sprijinirea familiilor și angajaților cu copii mici. Articolul de față explică cum se aplică această facilitate fiscală, clarificând condițiile introduse și oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra modului în care angajatorii și angajații pot beneficia de aceasta.
Înainte de a discuta despre facilitățile fiscale, este esențial să înțelegem ce presupune educația timpurie. Potrivit Legii învățământului preuniversitar, educația timpurie se adresează copiilor cu vârsta între 3 luni și 6 ani și este structurată în două mari categorii: învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani).
Aceste etape sunt cruciale pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a copiilor. Creșele și grădinițele, ca unități de educație timpurie, joacă un rol fundamental în acest proces de dezvoltare.
Facilitatea fiscală introdusă de guvern are scopul de a ușura povara financiară a părinților care își doresc să asigure o educație timpurie copiilor. Suma suportată de angajator privind cheltuielile cu educația timpurie a copiilor angajaților este în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Această cheltuială este considerată venit neimpozabil la nivelul angajatului. Ea este scutită atât de la plata impozitului pe venit (conform prevederilor art. 76 alin (4) lit. x), cât și din baza contribuțiilor sociale obligatorii (conform art. 142 lit z). Această facilitate se aplică atât pentru sumele avansate de angajator, cât și pentru cele plătite direct de angajat, cu condiția prezentării documentelor justificative.
De asemenea, mai este important de avut în vedere că tratamentul fiscal favorabil descris mai sus se aplică doar dacă, împreună cu alte beneficii, această cheltuială se încadrează în plafonul global lunar, care nu trebuie să depășească 33% din salariul contractual al angajatului.
Implementarea facilității fiscale necesită o abordare atentă din partea angajatorilor, care trebuie să se asigure că oferă acest beneficiu în conformitate cu legislația fiscală și cu politica internă de beneficii. Este important ca angajatorii să cunoască documentele necesare pentru aplicarea facilității și să înțeleagă limitările impuse de lege.
Astfel, documentele necesare includ:
Un aspect esențial de reținut este că suma se acordă unui singur părinte și la un singur angajator. Această regulă este menită să prevină dubla deducere a aceleiași cheltuieli.
În plus, angajatorii pot decide să suporte pentru angajați sume mai mici decât plafonul legal de 1.500 de lei, în funcție de politica proprie de beneficii și de posibilitățile financiare.
