Home » Cui îi revine obligația depunerii declarației unice în 2023?
În acest mini-ghid explicăm în detaliu criteriile după care ar trebui să se orienteze o persoană fizică pentru a determina dacă îi revine obligația depunerii declarației unice.
În ce privește obligația depunerii declarației unice în România, sistemul fiscal românesc nu face excepție în comparație cu alte țări. Mai exact, întocmirea și depunerea unei declarații fiscale nu este un lucru ușor, în orice țară te-ai afla. Însă acest lucru devine mult mai complicat atunci când realizezi mai mute tipuri de venituri, cu surse în diverse țări (nu doar în România), ori ești o persoană străină care tocmai a “aterizat” într-o țară nouă.
Deoarece nu ai la dispoziție nicio informație (sau foarte puține informații) despre sistemul și criteriile de impozitare a persoanelor fizice, acest lucru poate deveni în timp cel mai urât coșmar al tău.
Ești în situația în care te străduiești din răsputeri să înțelegi cum funcționează sistemul fiscal și obligația depunerii declarațiilor fiscale? În plus, nu ești sigur dacă ți se aplică obligația depunerii declarației unice în anul 2023?
În primul rând, să clarificăm faptul că în acest mini-ghid vom aborda numai obligația depunerii declarației unice. Acest lucru este doar pentru că vrem să păstrăm informațiile cât mai concise și cât mai clare. Acest lucru te va ajuta, de asemenea, să păstrezi o înțelegere clară cu privire la aspectele fiscale importante și obligațiile de declarare personale pentru anul 2023.
Răspunsul la această întrebare se bifurcă în cel puțin următoarele două scenarii:
Ți se aplică obligația de a declara venitul personal (orice venit, altul decât salariul) printr-o declarație fiscală anuală în România – i.e. declarația unică. În același timp, obligația întocmirii și depunerii declarației unice depinde și de tipurile de venituri pe care le realizezi.
De exemplu, pentru anumite tipuri de venituri se poate aplica o obligație de reținere la sursă a impozitului (de către plătitorul de venit). Astfel, întrucât plătitorul tău de venit reține impozitul pe venit și îl declară deja, acest lucru poate elimina necesitatea (și totodată obligația) din partea ta de a declara aceste venituri, pentru a evita duplicarea.
În practică, aceasta înseamnă că nu ai obligația de a declara anumite tipuri de venit pentru care impozitul datorat este reținut la sursă de către un plătitor român.
Astfel de venituri pot fi: dividende plătite de o societate românească, dobânzi plătite de o bancă românească ori venituri din alte surse pentru care se aplică reținerea și declararea la sursă a impozitului.
Ca rezident fiscal român, vei avea obligația de a declara următoarele tipuri de venituri prin intermediul declarației unice:
Pentru toate aceste tipuri de venituri (care pot fi realizate din România sau din surse străine) se aplică obligația de declarare de către o persoană fizică rezidentă fiscal în România. Declararea se realizează prin intermediul formularului anual – “Declarația unică”.
Ți se aplică obligația de a declara doar veniturile cu sursa în România (plătite de rezidenți români sau obținute din activități desfășurate pe teritoriul României).
Astfel, în calitate de nerezident fiscal, aveți obligația de a declara numai veniturile pe care le obțineți din surse românești, precum exemplele descrise sub al doilea punct de mai sus – de exemplu: venituri din închirierea unui imobil aflat pe teritoriul României, câștiguri de capital (obținute din vânzarea oricăror titluri de valoare sau instrumente financiare emise de rezidenți români), venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități independente sau venituri din alte surse.
Ca nerezident fiscal, pentru veniturile obținute din România se aplică aceeași obligație de declarare ca și pentru cele cu sursa în străinătate – obligația depunerii declarației unice.
Acum să trecem la un exemplu mai practic: să presupunem că autoritățile române au determinat că sunteți rezident fiscal român și prin urmare veți avea obligația de a declara în România un venit pe care l-ați obținut din străinătate (pentru mai multe detalii despre principiile de determinare a rezidenței fiscale în România, puteți citi aici articolul nostru pe acestă temă).
Să presupunem că ați obținut venituri din dividende pe care le-ați primit ca acționar într-o companie străină. În baza calității de rezident fiscal român, veți avea următoarele obligații:
Acum, să clarificăm termenul pentru depunere și administrația locală unde va trebui să depuneți declarația.
Termenul limită pentru obligația depunerii declarației unice la ANAF este 25 mai a anului calendaristic următor. Ca exemplu, dacă ați primit dividendele în anul 2022, termenul limită pentru declararea veniturilor prin declarația unică este 25 mai 2023. Conform legislației în vigoare, nu există opțiunea de prelungire a termenului de declarare pentru contribuabil (prin solicitare personală). Prelungirea termenului limită poate fi efectuată numai de către autorități.
Același termen se aplică și pentru plata impozitelor datorate pentru veniturile declarate.
Important: acest material a fost elaborat doar în scopuri informative, descrie aspecte de natură generală și nu este destinat să furnizeze consiliere fiscală, juridică sau contabilă. Pentru un sfat specific despre cazul dvs., vă încurajăm să contactați un consultant specializat.