Home » Cum să faci față delegării inverse și să îmbunătățești autonomia oamenilor din echipă
În lumea afacerilor dinamică de astăzi, managerii se confruntă adesea cu provocarea delegării inverse – situația în care angajații returnează responsabilitățile managerului, creând astfel un ciclu de dependență și ineficiență. Te regăsești și tu de multe ori în această situație? Ți se pare o problemă cu care te confrunți adesea în job-ul tău?
Ei bine, acest articol explorează cum poți transforma această situație frustrantă într-o oportunitate de a dezvolta o echipă mai autonomă și responsabilă.
Mai întâi, să înțelegem cum ajungi într-o astfel de situație?
De multe ori, o problemă centrală a delegării inverse este lipsa de claritate și încredere. Mai exact, adesea, managerii nu oferă instrucțiuni clare sau nu au încredere suficientă în abilitățile oamenilor din echipă. Acest lucru îi determină pe oameni să simtă nevoia de a se întoarce pentru validare sau îndrumare. Acest fenomen nu numai că limitează dezvoltarea profesională a angajaților, dar încarcă și managerii cu sarcini suplimentare, reducând eficiența generală a echipei.
Pentru a contracara aceste tendințe, este esențial ca managerii să practice o comunicare transparentă, stabilind așteptări clare și oferind feedback constructiv. De asemenea, este crucial să se dezvolte un mediu în care angajații se simt încrezători să ia inițiative și să facă alegeri independente.
O altă potențială cauză a delegării inverse este lipsa unei culturi de responsabilitate. Delegarea inversă se produce adesea într-un mediu în care responsabilitatea individuală nu este clar definită sau valorizată. Crearea unui cadru în care fiecare membru al echipei înțelege și își asumă responsabilitatea pentru sarcinile sale contribuie la reducerea dependenței de manageri.
Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea de obiective clare și măsurabile (obiective SMART), încurajarea autonomiei în luarea deciziilor și recunoașterea realizărilor individuale. Prin aceste practici, oamenii devin mai responsabili, mai motivați și, în cele din urmă, mai productivi.
De multe ori, delegarea inversă apare atunci când un angajat, în loc să își asume responsabilitatea pentru un task, îl returnează managerului cu diverse scuze. Acest lucru poate duce la blocaje în procese și la o presiune suplimentară asupra managerului.
Exemple comune:
„Nu știu cum să fac asta. Nu am mai făcut până acum. Nu știu dacă îmi iese. Spune-mi tu cum să fac?”
„Am vrut să termin taskul de vineri, dar am fost foarte prins cu altele și nu știu când pot să-l termin.”
Ți se par cunoscute aceste replici? Ei bine, ele sunt semne ale unor probleme mai profunde în cadrul echipei, cum ar fi lipsa de încredere în propriile decizii sau dependența de manager pentru direcție și aprobare.
Ai deja acces premium? Intră în cont