Explicăm în acest articol legea kurzarbeit, mult discutată recent în presă și în mediul de afaceri și care a fost recent introdusă în legislația românească prin Ordonanța de Urgență nr. 132/2020. Această lege se dorește a fi o modalitate de flexibilizare a programului de muncă pentru salariați. Ea este considerată o măsură de sprijin atât pentru salariați, cât și pentru angajatori în condițiile speciale impuse de epidemia cu Coronavirus.
Modelul de muncă “kurzarbeit”, după cum sugerează și numele, a fost preluat de la germani. Aceștia au dezvoltat pentru prima oară modelul acum mai bine de 100 de ani, special pentru perioadele de recesiune sau criză economică. El are ca scop de bază stabilizarea economiei prin impulsionarea păstrării locurilor de muncă, cu ajutorul unor facilități de natură financiară, și nu numai.
Împrumutată de la germani, Legea kurzarbeit a fost adoptată de mai multe state europene, însă sub diferite forme adaptate la specificul economic local. De altfel, un binecunoscut economist spunea recent ca proramul Kurzarbeit are șanse să devină cel mai bine exportat produs al nemților în perioada pandemiei.
În România, ea reprezintă o masură economică de actualitate în contextul pandemiei COVID-19.
Pe scurt, ce presupune modelul Kurzarbeit și avantajele acestuia
La bază, acest model de flexibilizare a programului de muncă are următoarele componente:
- În contextul în care activitatea economică i se reduce semnificativ din motive obiective și dacă consideră necesar, angajatorul reduce timpul de lucru pentru anumite categorii de salariați, astfel încât să corespundă nevoilor sale economice;
- Salariatul continuă să fie plătit de angajator doar pentru orele de lucru efectiv prestate;
- În același timp, statul vine în sprijinul celor doi (angajator și angajat), suportând o parte din costul salarial. De obicei, statul suportă un procent din diferența între orele de muncă efectiv lucrate de angajat în noul context și salariul contractual al acestuia.
Avantajele programului Kurzarbeit
Principalele avantaje aduse de legea kurzarbeit sunt:
- flexibilizarea muncii angajatului în raport cu noile necesități economice ale angajatorului – permite angajatorilor să dispună de forța de muncă disponibilă într-un mod adaptat la noile realități economice;
- prevenirea creșterii ratei somajului, prin sprijinul financiar oferit de stat, care ajută la menținerea locurilor de muncă de către angajatori;
- venitul salariatului nu este afectat semnificativ, deoarece acesta continuă să primească o mare parte din salariul contractual, datorită contribuției statului.
Legea Kurzarbeit în România – cum se aplică
Ordonanța de Urgență nr. 132/2020, care se dorește a implmenta modelul Kurzarbeit în România, prevede următoarele:
- angajatorii pot dispune reducerea timpului de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă al fiecăruia. Mai exact, angajatorul poate dispune pentru un angajat cu normă de 8 ore de muncă pe zi reducerea acesteia la cel mult 4 ore pe zi;
- angajatorii pot decide reducerea programului de lucru al salariaților pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive;
- decizia se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, împreună cu noul program de lucru și noul venit salarial. De asemenea, decizia trebuie transmisă şi în registrul general de evidenţă a salariaţilor (Revisal) cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia;
- pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi pot beneficia de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul brut prevăzut în contractul de muncă şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.
Indemnizația de 75% va trebui suportată mai întâi de angajator. Ea se va achita angajatului la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta angajatorului de către ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Indemnizația decontată de stat nu va beneficia de un tratament fiscal special – ea reprezintă venit de natură salarială și este subiect de impozitare, atât cu impozit pe venit, cât și cu contribuțiile sociale obligatorii, in conditiile legii.
De asemenea, această indemnizație se va lua în considerare la stabilirea stagiului de cotizare de minimum 12 luni pentru indemnizația de șomaj.
Condițiile care trebuie îndeplinite de angajatori
Conform Ordonanței recent publicate, angajatorii vor putea solicita decontarea indemnizației de 75% dacă vor îndeplini cumulativ următoarele condiții:
- măsura afecteaza cel puțin 10% din numărul total de salariați;
- reducerea activității se justifică printr-o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior;
- angajatorul a procedat la informarea şi consultarea sindicatului, a reprezentanţilor salariaţilor sau a salariaţilor, după caz, anterior comunicării deciziei către salariații afectați.
De asemenea, pe perioada aplicării măsurii, în vederea protecţiei salariaţilor afectaţi, angajatorului îi sunt interzise următoarele:
- angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus;
- subcontractarea de activităţi similare cu cele desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus;
- angajatorul nu poate iniția concedieri colective;
- de asemenea, salariații afectați de această măsură nu pot efectua muncă suplimentară la același angajator.
Indemnizaţia nu se cumulează pentru acelaşi angajat cu măsura prevăzută la art. 5, cu măsurile active de sprijin acordate potrivit art. I şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2020 şi nici cu măsurile de stimulare a angajatorilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Mai multe despre:
Share:
Înscrie-te la newsletterul nostru
