În contextul globalizării și al schimbărilor socio-politice rapide, tema reglementării forței de muncă devine din ce în ce mai importantă. În acest context, România, ca membră a Uniunii Europene, își face eforturi de adaptare și îmbunătățire a legilor muncii pentru a face față provocărilor specifice ale țării. Unul dintre aspectele cheie este reglementarea salariului minim pentru străini.
Până în 2018, România impunea un salariu minim diferit pentru cetățenii străini din afara UE, o practică care era menită să descurajeze angajarea muncitorilor străini în detrimentul cetățenilor români. Cu toate acestea, economia țării a suferit datorită deficitului de forță de muncă, și astfel, începând cu noiembrie 2018, a fost introdusă o lege (Legea 247/2018) care a aliniat salariul minim pentru străini cu cel aplicabil cetățenilor români, adică 1.900 de lei brut pe lună la acea vreme.
Desigur, alinierea salariului minim pentru străini la nivelul celui național a venit ca un răspuns la necesitățile pieței muncii. Cu un exod continuu de tineri profesioniști și muncitori calificați către alte țări ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o diminuare semnificativă a forței de muncă. În această lumină, noile reglementări privind salariul minim pentru străini au contribuit la stimularea economiei, prin atragerea unei forțe de muncă externe care poate umple golul lăsat de emigranți.
Deschiderea pieței muncii pentru cetățenii străini aduce o serie de beneficii, dar și de provocări. În primul rând, afluxul de muncitori străini poate duce la o diversificare a competențelor și la aducerea de noi perspective în mediul de afaceri. Pe de altă parte, există și temeri legate de faptul că muncitorii străini pot accepta condiții de muncă mai puțin favorabile, punând presiune pe piața muncii și condițiile de angajare pentru cetățenii români.
Ca regulă generală, salariul lunar minim brut pentru cetățenii străini angajați cu contract de muncă în România este același cu salariul minim brut oferit muncitorilor români. Mai precis, începând cu 1 octombrie 2023, acesta a fost majorat la 3.300 lei pe lună.
Separat, pentru angajații din sectorul agroalimentar, momentan salariul minim diferențiat este mai mic decât salariul minim brut pe țară, respectiv 3.000 de lei pe lună.
De asemenea, important de reținut este faptul că nu toate categoriile de străini pot fi încadrate cu salariul minim pe economie. Mai precis, dacă pentru cei încadrați cu aviz de muncă “normal” este aplicabil salariul minim pe economie, pentru străinii încadrați ca “lucrători înalt calificați” regula este alta. Salariul minim pentru străinii încadrați ca “înalt calificați” este stabilit la nivelul a două salarii medii brute. Adică, pentru anul 2023 acesta înseamnă un salariu brut de încadrare în valoare de 13.578 lei (câștigul salarial mediu brut fiind stabilit pentru anul 2023 la valoarea de 6.789 lei).
Când vine vorba de salariul minim pentru străini în 2023, este important să ne uităm la dinamica economică și politică globală. Într-un context în care România dorește să își consolideze statutul de membră a Uniunii Europene și să rămână competitivă pe piața globală, este foarte probabil ca salariul minim pentru străini să continue să fie un subiect de dezbatere și, eventual, de ajustare. În momentul de față, este crucial pentru angajatori să se informeze corect și să aplice prevederile legale în vigoare pentru a evita eventualele sancțiuni.
Având în vedere realitățile dinamicului peisaj economic, nu este exclusă posibilitatea ca reglementările privind salariul minim pentru străini să fie supuse unor noi modificări. Ceea ce este cert este că autoritățile românești își doresc o piață a muncii funcțională, care să poată atrage talent din afara granițelor țării, fără a sacrifica drepturile și bunăstarea cetățenilor săi.
În concluzie, ajustarea salariului minim pentru străini la nivelul celui național este un pas în direcția corectă pentru a combate deficitul de forță de muncă din România. Cu toate acestea, implementarea acestei măsuri aduce cu ea o serie de implicații, atât pozitive, cât și negative, pe care autoritățile și piața muncii trebuie să le gestioneze cu atenție. Desigur, salariul minim pentru străini va rămâne un punct de interes în dezvoltarea economică a țării și este esențial ca toate părțile interesate să colaboreze pentru a asigura un mediu de lucru echitabil și prosper pentru toți.
Amintim că obținerea unui aviz de muncă pentru România constituie obligație pentru cetățenii străini care provin din afara teritoriului Uniunii Europene. În schimb, toți resortisanții statelor membre ale Uniunii Europene sunt scutiți de obligația obținerii unui permis de muncă pentru România. Străinii care au cetățenia unui stat membru al UE au permisiunea să presteze în mod liber activități de muncă în România.
