Într-o lume în continuă schimbare, tendințele pieței muncii evoluează rapid, impulsionate de o serie de factori din sfera tehnologică, socială și economică. Pe măsură ce intrăm în anul 2024, cinci trenduri pe piața muncii se desprind ca fiind elemente cheie care vor modela dinamica angajării și a relațiilor de muncă.
Acestea sunt: recrutarea prin rețelele de socializare, munca de la distanță și setările hibride, creșterea cererii pentru joburi part-time, înflorirea economiei gig, și un accent crescut pe sănătatea mintală și bunăstarea angajaților.
Una dintre cele mai interesante dezvoltări în ultimii ani este recrutarea prin rețelele de socializare, un trend pe piața muncii care a luat amploare. Aproximativ opt din zece căutători de locuri de muncă se bazează pe platforme ca LinkedIn pentru a găsi oportunități profesionale.
Acest fenomen nu este doar un capriciu temporar, ci o reconfigurare radicală a modului în care se desfășoară procesele de angajare. Companiile nu se opresc doar la postarea de anunțuri de joburi; aproape 70% dintre decidenții de la HR utilizează aceste platforme pentru a evalua și cerceta potențialii candidați.
Această evoluție arată că recrutarea prin rețelele de socializare este mai mult decât un simplu mecanism de găsire a candidaților; ea reprezintă o integrare profundă a tehnologiei în procesul de angajare. Aceasta nu numai că eficientizează procesul pentru angajatori, dar permite și candidaților să-și prezinte într-un mod mai dinamic competențele și experiența.
În esență, trendul pe piața muncii de recrutare prin rețelele de socializare reflectă adaptarea la era digitală, transformând modalitățile tradiționale de angajare într-un peisaj dinamic și profund interconectat.
Pandemia COVID-19 a forțat mulți angajatori și angajați să experimenteze cu munca de la distanță, iar rezultatele au fost în mare parte pozitive. Studiile arată că majoritatea angajaților preferă munca de la distanță și au raportat o productivitate crescută.
Deși s-ar putea să ne simțim tentați să considerăm această schimbare ca o simplă reacție la circumstanțe extraordinare, realitatea este că munca de la distanță și setările hibride sunt acum un trend ferm înrădăcinat pe piața muncii.
Nu doar că angajații apreciază flexibilitatea și echilibrul între viața profesională și cea personală, dar și companiile încep să recunoască avantajele. Cu toate acestea, implementarea acestei noi norme necesită o abordare flexibilă și adaptativă.
Angajatorii sunt nevoiți să dezvolte tehnologii și protocoale care să permită colaborarea eficientă și securizată, indiferent de locația angajaților. Acest trend pe piața muncii reprezintă nu doar o schimbare în logistica muncii, ci și o reevaluare a ce înseamnă, într-adevăr, un mediu de muncă în anul 2024.
Cererea pentru joburi part-time a înregistrat o creștere spectaculoasă. Aceasta nu reprezintă doar un mijloc pentru angajați de a-și rotunji veniturile, ci reflectă și o schimbare în percepția rolului muncii în viața cotidiană. Angajatorii au început să-și dea seama că munca part-time nu este un semn al lipsei de angajament sau ambiție, ci un mod prin care angajații își echilibrează responsabilitățile personale și profesionale.
Și în România joburile part-time au revenit pe radarul candidaților, iar mulți angajatori au sesizat deja interesul acestora și s-au conformat, venind și cu astfel de anunțuri. Cele mai recente date înregistrate de platforma eJobs arată că numărul locurilor de muncă part-time disponibile a crescut cu 10% în comparație cu anul anterior, ajungând la peste 62.000 de poziții.
Această revenire a interesului pentru joburi part time se întâmplă în ciuda faptului că ele continuă să fie impozitate la nivelul salariului minim pe economie.
În același sens, economia gig continuă să fie un trend ascendent pe piața muncii. Sondajele recente arată că mai mult de o treime din forța de muncă din SUA participă la economia gig, și acest număr este în creștere. Acest trend reflectă nu doar o nevoie de flexibilitate, ci și o dorință de autonomie și de posibilitatea de a încerca diferite tipuri de muncă.
Acest trend pe piața muncii nu se limitează la freelancing sau la munci sezoniere. Economia gig devine un teren propice pentru antreprenoriat. Un exemplu notabil este aplicația “Gigify,” care oferă angajaților gig o platformă pentru a-și construi un brand personal, complete cu portofoliu și recenzii de la clienți.
Acest nivel de profesionalism atrage un nou tip de forță de muncă în economia gig: specialiștii și experții în domeniul lor, care valorizează independența și flexibilitatea mai mult decât siguranța unui contract pe termen lung.
Ultimul, dar nu cel mai puțin important, trend pe piața muncii este accentul crescut pe sănătatea mintală și bunăstarea angajaților. Nu vorbim aici doar despre o zi liberă suplimentară sau despre un bonus la sfârșitul anului. Este vorba despre o schimbare de paradigmă care implică și departamentele de HR.
Sunt deja numeroase companii în piață care, de exemplu, au angajat psihologi organizaționali și au introdus sesiuni de “mindfulness” ca parte a programelor de onboardare, considerând că un angajat sănătos mintal este un angajat productiv și loial.
Așadar, cu toate stresurile și incertitudinile care vin împreună cu lumea modernă a muncii, sănătatea mintală și bunăstarea angajaților au devenit o prioritate majoră pentru angajatori. Acest trend pe piața muncii este mai mult decât binevenit și reflectă o schimbare pozitivă în cultura corporativă, care începe să înțeleagă că angajații fericiți și sănătoși sunt, de asemenea, productivi și motivați.
Aceste cinci trenduri pe piața muncii nu sunt doar simple fluctuații sau reacții la evenimente izolate. Ele semnalează schimbări profunde în modul în care vedem și abordăm munca, schimbări care sunt atât provocatoare cât și pline de oportunități.
Aceste trenduri reprezintă răspunsul societății la schimbările rapide din tehnologie, economie și viața socială, și prezintă o serie de oportunități și provocări pentru angajatori și angajați deopotrivă. Intrarea în anul 2024 ne găsește, așadar, într-o fază de transformare a pieței muncii, o transformare ce pare să fie atât inevitabilă cât și, în mare parte, benefică.
