Toți venim la muncă cu o parte din noi pe care o arătăm lumii – competențele, energia, dorința de a face lucrurile bine. Dar, undeva, în spatele acestei imagini profesionale impecabile, se ascunde și o parte mai puțin confortabilă: umbra din noi. Este acea parte întunecată, acele trăsături pe care nu le recunoaștem ușor. Ea se manifestă subtil: colegul care vrea mereu să aibă dreptate, liderul care nu lasă nimic din mână, angajatul care evită confruntările și spune „da” chiar și atunci când ar vrea să spună „nu”.
Aceasta este partea întunecată a personalității noastre – nu interpreta greșit, nu este “întunecată” pentru că e rea, ci pentru că o ținem ascunsă, negată, neînțeleasă. În realitate, umbra este suma tuturor emoțiilor, impulsurilor și reacțiilor pe care le-am învățat, de-a lungul vieții, să le considerăm „nepotrivite”.
În mediul profesional, unde imaginea, performanța și controlul contează, umbra iese rar la lumină. Dar ea este mereu acolo, influențând decizii, relații și rezultate.
Scopul acestui articol este să înțelegem cum ne influențează partea întunecată performanța și relațiile profesionale și, mai important, cum putem lucra cu ea în procesul de dezvoltare personală și profesională – un proces esențial în orice strategie de learning & development.
Ideea de „umbră” își are originea în lucrările lui Carl Gustav Jung, care descria umbra ca fiind „tot ceea ce o persoană refuză să recunoască despre sine însăși”. Cu alte cuvinte, nu este o entitate malefică, ci partea reprimată a sinelui – toate gândurile, emoțiile, reacțiile și dorințele pe care am învățat să le ascundem pentru a fi „acceptați”.
Când eram copii, ni s-a spus: „nu fi furios”, „nu fi gelos”, „nu te lăuda”, „nu fi slab”. Așa am învățat să punem aceste părți într-un colț întunecat al psihicului nostru. Dar ele nu dispar. La maturitate, ies la suprafață în contexte neașteptate – un conflict la birou, o situație de stres, o evaluare de performanță.
De exemplu:
Umbra din noi nu este dușmanul nostru. Dimpotrivă, ea conține energie, potențial și autenticitate. Dar pentru a le accesa, trebuie mai întâi să o recunoaștem.
În mediul profesional în general, umbra di noi are multiple fețe. De multe ori, nu-i așa, o recunoaștem mai ușor la ceilalți decât la noi înșine. Pentru că ne este mult mai ușor să vedem ce-i în neregulă cu alții decât cu noi. De altfel, noi suntem cei perfecți.
Există umbre ale fricii, care se manifestă prin anxietate, neîncredere, nevoia de aprobare. Există umbre ale puterii, care se pot exprima prin control, aroganță sau manipulare. Sau există umbre ale vulnerabilității, care se arată sub formă de pasivitate, indecizie sau auto-sabotaj.
Câteva exemple concrete:
De cele mai multe ori fără să ne dăm seama, umbra ne influențează felul în care comunicăm, luăm decizii, colaborăm sau ne raportăm la autoritate. Când nu o conștientizăm, ea conduce subtil comportamentele noastre și poate crea tensiuni, frustrări și conflicte.
Într-o echipă, o umbră neînțeleasă devine un blocaj colectiv. Un lider care nu-și recunoaște tendințele de control poate sufoca autonomia echipei. Un angajat care nu-și gestionează nevoia de validare poate deveni dependent de feedback.
Confruntarea cu propriile umbre nu este un exercițiu confortabil. De cele mai multe ori, umbra ne provoacă rușine, vinovăție sau teamă. Într-o lume profesională în care se pune accent pe imagine, performanță și autocontrol, vulnerabilitatea este rareori bine primită.
În plus, organizațiile nu oferă mereu un spațiu sigur pentru introspecție. Cultura performanței lasă puțin loc pentru întrebări de tipul: „Ce parte din mine reacționează acum?”, „Ce frică îmi dictează acest comportament sau această decizie?”.
Adevărul este că, în spatele multor comportamente disfuncționale din organizații, se află umbre neconștientizate: teama de eșec, frica de pierdere a statutului, nevoia de control, rușinea de a greși. Dar exact aici începe adevărata dezvoltare: în momentul în care începem să ne vedem pe noi înșine fără acea mască de la locul de muncă sau fațetă socială.
Umbra ne influențează de multe ori performanța mai mult decât credem. Ea afectează motivația, modul în care luăm decizii, gestionăm presiunea sau relațiile cu ceilalți.
De exemplu:
De multe ori, ceea ce vedem ca „problemă de performanță” este de fapt o „problemă de umbră”. Astfel, un training de competențe tehnice nu va schimba comportamentele dacă emoțiile care le alimentează rămân neschimbate.
Pentru echipele de HR și L&D dezvoltarea acestei perspective este foarte importantă: performanța durabilă nu se construiește doar pe abilități, ci doar la pachet cu auto-cunoașterea și construirea unui echilibru interior.
Aici se află una dintre cele mai frumoase și profunde misiuni ale funcției de resurse umane: aceea de a crea spațiu pentru transformare. Pe lângă abilitățile tehnice sau competențele comportamentale, programele de dezvoltare ar trebui să devină și un teren sigur pentru conștientizare, reflecție și integrare personală.
Cum poate arăta, în practică, „munca cu umbra” în L&D?
Iată câteva idei utile:
Un coach bine pregătit poate ajuta oamenii să-și descopere tiparele repetitive și să le înțeleagă rădăcina. De exemplu, îi poate ajuta să găsească răspunsuri la întrebări de genul: „De ce simt nevoia să controlez totul?”, „Ce anume mă sperie în greșeală?”.
Sesiunile care pun accent pe ascultare, vulnerabilitate și empatie creează un climat psihologic sigur – esențial pentru orice proces de transformare.
Liderii care își recunosc propriile umbre (ex: lipsa de empatie, orgoliul, nevoia de validare, frica de pierdere a controlului) devin mai umani și mai apropiați de echipele lor.
De exemplu: „Ce comportamente ale altora mă deranjează cel mai tare – și ce reflectă ele din mine?” Aceste întrebări simple pot deschide porți neașteptate spre conștientizare.
Multe organizații internaționale integrează deja astfel de componente – nu ca practici „soft”, ci ca instrumente de claritate și reziliență.
Din practică s-a demonstrat că, atunci când se investește în astfel de inițiative, transformarea nu este doar profesională, ci și personală. Oamenii devin mai conștienți, mai empatici și mai capabili să gestioneze complexitatea relațiilor de muncă.
Lucrul cu umbra este un proces, nu un eveniment. Nu se întâmplă într-un workshop de o zi, ci în timp, prin introspecție și curaj.
Iată mai jos cinci pași esențiali pentru a lucra cu umbra din noi:
Observă-ți reacțiile puternice. Ce te enervează la ceilalți? Ce te frustrează? Adesea, acolo se ascunde o parte din tine pe care nu o accepți.
Nu te judeca pentru ceea ce descoperi. Toți avem umbre. A le recunoaște nu te face slab, ci autentic.
Scrie, vorbește cu un coach sau cu un coleg de încredere. Ce tipare se repetă? Ce emoții le alimentează?
Găsește aspectul pozitiv din trăsătura ta întunecată. Perfecționismul poate deveni rigoare. Controlul poate deveni claritate. Criticismul poate deveni discernământ.
Umbra nu dispare. Ea devine parte din tine, dar nu te mai conduce. Odată recunoscută, își pierde puterea.
La nivel de organizație, există și o umbră colectivă – acele comportamente sau atitudini reprimate de cultura internă.
De exemplu:
Aceste umbre colective se manifestă prin neîncredere, lipsă de inovație, stagnare. Rolul HR-ului este de a le aduce la suprafață, cu blândețe și curaj, prin dialog, feedback 360° și leadership autentic. Organizațiile care își recunosc umbra devin mai sănătoase, mai reziliente și mai umane.
Umbra din noi nu este ceva de care trebuie să scăpăm, ci ceva ce trebuie să înțelegem. Ea face parte din noi, iar a o privi cu onestitate înseamnă a ne asuma întregul sine.
În procesele de dezvoltare personală lucrul cu umbra poate transforma superficialul în autentic, performanța în sens, și echipele în comunități reale de oameni, nu doar de roluri.
Pentru că adevărata dezvoltare profesională începe din interior – acolo unde curajul de a privi în întuneric aprinde, încet, propria noastră lumină.
„Acolo unde este umbră, există și lumină. Iar dezvoltarea noastră profesională începe cu curajul de a le recunoaște pe amândouă.”
Fiecare dintre noi poartă o umbră – dar puterea adevărată stă în felul în care alegem să o privim. Ce parte din tine simți că te ține uneori pe loc la birou? Și cum ai putea transforma acea energie într-un pas spre creștere?
